2. Journal articles

Articles published in international journals/Articole-studii publicate în reviste de specialitate de circulaţie internaţională recunoscute.

Bălţătescu, S. (2007), Central and Eastern Europeans migrants’ subjective quality of life. A comparative study, Journal of Identity and Migration Studies, vol. 1, nr. 2, pp. 67-81, 
There is no general agreement among scholars on the consequences of labor migration on the sending countries. Some argue that the migration would increase the quality of life of the families or communities involved, giving support for democracy and market reforms in these countries, while others share the view that the brain drain and fiscal losses would have long term effects on the sending countries’ development. This paper takes another approach, focusing on the migrant persons’ subjective quality of life. Using data issued in the first two rounds of the European Social Survey (2002/2003, 2004/2005), the Eastern European immigrants’ satisfaction with their lives as a whole and with the social and political environment is measured. They report lower satisfaction with life as a whole, but higher satisfaction with the societal conditions than the natives and other kind of immigrants. Explanation lies in the different sources of these evaluations: when evaluating their overall satisfaction, the immigrants rely on their experiences in their receiving countries, while when evaluating the societal conditions they compare these to those from the sending countries. The fact that they show higher levels of satisfaction with the societal conditions than the other immigrants also supports this hypothesis, because the former are more recent and less accommodated to the receiving society than the latter.


Studies in Romanian journals/Articole/studii publicate în reviste de specialitate de circulaţie naţională recunoscute.

Bălţătescu, S., & Băltăţescu, D. (2009). Chestiunea zilei: une satyre televisée. Analele Universităţii din Oradea, Fascicula Sociologie-Filosofie-Asistenţă Socială, 7, 49-56.

« Chestiunea Zilei », a political satire, has been an inovative presence in the new Romanian media. The project, initiated by a well-known TV star, Florin Călinescu, had the purpose to give an ironic replica to the most referred events in Romanian journals. An analysis of the series broadcast in 1997 shows that a large part of the programme is dedicated to the relationship between public institutions and citizens. This research focuses on discourse of the mechanisms of the power in the post-communist Romania. The series is clearly contradicting the official version of that time, showing how Government and public institutions, instead of being in the service of the peoples, are rather maltreating them. But the comic part is linked with the reaction of the "victims" of the systems, who behave in disorder, showing no clear reaction: a passive resistance, very close to subversion, remembering the pattern of the "bad old days" of communist oppression. Here lies the mythical part of this satire: showing no clear pattern of reaction to the injustices, the program promotes the passive reproduction of repressive practices. Finally, we are pointing to the dilemma of any critical discourse analysis of the media products, arguing that in media there is neither pure subversion, nor pure submission.

Bălţătescu, S. (2009), Bunăstarea subiectivă a elevilor de liceu şi studenţilor. Studiu folosind "Personal Wellbeing Index", Anuarul Institutului de Istorie „G. Bariţ” din Cluj-Napoca, Series Humanistica, vol. VII, pp. 147-157, http://www.history-cluj.ro/SU/anuare/2009/Aux_pages/Cuprins2009.htm.
The general view that adolescence is an age of deep discontent is tested empirically using the subjective well-being, defined as an overall evaluation of one’s life. In the first study, the
global and domain satisfaction of 1155 high-school (age 14–19) and 851 college students (age 18-30) in Bihor were investigated using Personal Well-being Index. Respondents reported higher levels of subjective well-being (males 80.5, females 77.6) than college students (males 74.7, females 73.6). These levels are also higher than those measured earlier for the general population. In the second study, using a sample of 3509 students from Oradea enrolled from the 8th to the 12th grades, it was found that life satisfaction and Personal Well-being Index also decrease with age. One of the possible explanations is that parental economic and affective support act as a buffer against the difficulties of socioeconomic transition. The structure of domain satisfactions is different at adolescence than at other ages: the level of living has less influence to satisfaction with life as a whole, and satisfaction with health and personal security also contribute to the explanation of the variation of this variable. The results would encourage us to predict that the levels of subjective well-being can grow in Romania with the economical and social development.

Bălţătescu, S. (2007), Bunăstarea subiectivă în noile ţări membre ale UE: o evaluare comparativă a tendinţelor, Sociologie românească, vol. 5, nr. 3, pp. 23-41.

Bunăstarea subiectivă, definită ca modul cum se raportează individul la propria viaţă, este tot mai des folosită ca indicator având rolul de a descrie dimensiunea umană a schimbării sociale. Ea oferă o evaluare globală a efectelor transformărilor sociale asupra omului obişnuit, filtrată prin intermediul atitudinilor şi experienţelor acestuia. Lucrarea de faţă se concentrează asupra efectelor tranziţiei în unsprezece state postcomuniste care s-au alăturat sau se vor alătura foarte curând Uniunii Europene. Vor fi comparate nivelele satisfacţiei cu viaţa la începutul (1990-1991), mijlocul (1996-1997) şi spre sfârşitul tranziţiei (2004-2005), vor fi evaluate tendinţele recente şi vor fi prezise schimbările ulterioare. Principalele surse folosite sunt World Database of Happiness, Eurobarometrul Ţărilor Candidate (2001-2004), şi Eurobarometrele standard. Contrar teoriei “tranziţiei cu diferite viteze”, în tot acest timp s-a menţinut în mare parte ierarhia dintre ţări în funcţie de nivelele medii ale bunăstării subiective. Forma majorităţii trendurilor este în formă de V, cu un minim în perioada 1996-1997, ce probabil se suprapune sau este aproape de momentul acut al suferinţei provocate de tranziţie. Doar recent mediile naţionale în aceste ţări par să se fi întors la nivele iniţiale. Nivelele recente ale satisfacţiei cu viaţa cresc foarte încet, şi în unele cazuri sunt stagnante. Doar pentru ţările mai bine situate se poate anticipa momentul de convergenţă cu ţările EU15. Celelalte naţiuni nici nu s-au aliniat în blockstarturile cursei de convergenţă, ceea ce arată că efectele tranziţiei de succes asupra omului obişnuit se lasă încă aşteptate.

Bălţătescu, S. (2007), Stabilitate şi schimbare în nivelurile şi structura bunăstarii subiective: România 1997-1999, Calitatea Vieţii, vol. 18, nr. 1-2, pp. 126-136, http://www.revistacalitateavietii.ro/2007/CV-1-2-2007/7.pdf.
Una din cele mai mari provocări ale cercetării contemporane este modelarea transformării, domeniu de studiu care a beneficiat din plin de disponibilitatea indicatorilor sociali, serii de timp statistice folosite pentru monitorizarea stării şi anticiparea schimbării. Această lucrare îşi propune să exploreze aspecte legate de stabilitatea bunăstării subiective, unul din indicatorii sociali importanţi, definită ca ca evaluarea pe care o face individul asupra propriei vieţi, în termeni de bună-rea. O stabilitate moderată (dar nu totală) este esenţială, întrucât arată că nu avem de-a face cu o trăsătură neschimbată sau cu o dispoziţie momentană, ci cu o măsură sensibilă la schimbare. Stabilitatea poate fi evaluată în termeni relativi sau absoluţi, ţinând de nivelele medii sau de structură. Aceste caracteristici au fost explorate folosind o anchetă panel pe 800 de persoane, produsă în cadrul programului Diagnoza calităţii vieţii între 1997 şi 1999. Am găsit că nivelele medii ale bunăstării subiective variază semnificativ de la un an la altul. În schimb, structura ei (analizată prin structura factorială a 18 indicatori de satisfacţie şi evaluare, reprezentând cele mai relevante domenii ale vieţii şi nivelul contribuţiei acestora la explicarea variabilei globale de satisfacţie) se păstrează foarte simulară în perioada de timp cercetată. Dincolo de valoarea lor teoretică, rezultatele îi contrazic puternic pe cei care resping studiul fericirii şi satisfacţiei ca nerelevant pentru schimbarea socială.

Bălţătescu, S., & Băltăţescu, D. (2007), Pro sau contra? Atitudinile tinerilor români faţă de Uniunea Europeană, Revista de Sociologie, nr. 2, pp. 11-21, 
The attitude towards EU is a particular case of the pro-globalist attitudes, which are developing rapidly in Europe. One of the explanation of the variations of the trend in the public support for the EU is that if intergenerational change: young people are much more exposed to the pro-globalist messages and have cosmopolitan practices and, as a result, they have more positive attitudes towards supra-national government instances. The purpose of the present paper is to test these hypotheses in the case of the Romanian young people. The results are mixed: young Romanians report a lower level of knowledge about the European institutions and feel less attached to Europe in general. However, they estimate they will gain more from the accession in EU. The calculus of the benefits seems to explain their support for EU which is higher that of other age groups.

Bălţătescu, S. (2007), Inegalitate şi justiţie socială: consecinţe asupra calităţii subiective a vieţii la nivel naţional şi european, Analele Universităţii din Oradea, Fascicula Sociologie-Filosofie-Asistenţă Socială, vol. 6, pp. 59-68.


Inequality may have some positive aspects, but is rather rejected by the European citizens because of the negative social effects such as poverty. These effects are studied here using the subjective well-being, a social indicator that shows the individual’s evaluation of the life. A negative association was found between the inequality levels and subjective well-being, the relationship being stronger in post-communist countries where, in case of high inequalities, a large part of the population lives below a decent life standard. A model was tested in which the relationship is mediated by equalitarianism, a form of the distributive justice. In Romania, it was found that in the nineties the levels of subjective well-being dropped with the raise of the inequality. The relationship between the two variables is rather complex: while subjective well-being recovered after 2000, the inequality levels still increase. 


















Bălţătescu, S. (2006), Probleme ale transformării scalelor de satisfacţie faţă de viaţă, Calitatea Vieţii, vol. 17, nr. 1-2, pp. 153-170, http://iccv.ro/oldiccv/romana/revista/rcalvit/pdf/cv2006.1-2.a10.pdf.
Satisfacţia cu viaţa, evaluare globală, cognitivă, a vieţii individului, este un indicator folosit frecvent în cercetările de calitatea vieţii. Acest construct este măsurat, de obicei, prin scale simple, care diferă în privinţa formulării întrebărilor sau a numărului categoriilor de răspuns. Dată fiind nevoia de comparaţie pe plan internaţional a nivelurilor bunăstării subiective, au fost iniţiate programe internaţionale de cercetare, implicând anchete conduse aproape simultan, pe baza aceleiaşi metodologii, dar ele sunt foarte costisitoare şi nu se pot desfăşura decât la intervale medii sau mari de timp. O alternativă o reprezintă omogenizarea datelor de sondaj obţinute din anchete diferite. Principalul impediment îl constituie însă lungimea diferită a scalelor, frecvent folosite fiind cele cu 3, 4, 5, 7 sau 11 categorii. De aici, nevoia de testare a unor proceduri de transformare a acestor scale. Lucrarea de faţă îşi propune să treacă în revistă fundamentele metodologice ale unui astfel de proces, insistând asupra semnificaţiei şi presupuselor erori ale atribuirii de scoruri categoriilor variabilelor ordinale. Este inclus un exerciţiu de transformare a unei scale ordinale cu cinci categorii folosite în programul Diagnoza calităţii vieţii organizat de ICCV, la o scală de pseudo-interval cu 11 categorii, foarte frecvent folosită în anchete internaţionale. Sunt prezentate mai multe strategii de translaţie, de la cele simple, precum transformarea liniară convenţională, până la cele mai sofisticate, precum estimarea pe baza frecvenţelor observate şi a presupunerilor în legătură cu forma distribuţiei, transformarea pe baza evaluărilor experţilor sau regresia cu scalare optimală. În încheiere, metodele sunt evaluate comparativ şi se fac recomandări pentru cercetători.

Bălţătescu, S., & Hatos, A. (2005), Probleme metodologice în măsurarea sărăciei. Învăţăminte dintr-o anchetă in Oradea, Sociologie românească, vol. 3, nr. 2, pp. 113-126.

The purpose of this article is to present in detail the problems raised by a research destined to measure incidence, depth and profile of poverty in the Romanian town of Oradea. The research, commissioned by the local council, included a sample of 2.500 respondents. We had to answer to very diverse questions like: how to realize a random sample of households using a comprehensive list of individuals over 18 years, how to validate data on the households consumption, type of poverty threshold – relative or absolute, household welfare indicators used – income or consumption, and related to it the types of expenses and non-monetary consumes included in the utilized aggregates, which measure should be used for measuring inequality, and so on. It was not easy to reconcile the need to introduce valid measures, appropriated to the local particularities, and the necessity to offer compatible results with similar Romanian surveys. Where discordances appeared, the measures and strategies indicated in the World Bank methodological studies were generally chosen. Remarks on strategies for improvement of the collection and processing of poverty and inequality data are also included.








Bălţătescu, S. (2005), Determinanţi şi consecinţe ale stimei de sine în adolescenţă, Analele Universităţii din Oradea, Fascicula Sociologie-Filosofie-Asistenţă Socială, vol. 3.

Bălţătescu, S. (2005), Influence of subjective factors on the perception of quality of life, Analele Universităţii din Oradea, Fascicula Sociologie-Filosofie-Asistenţă Socială, vol. 3

If, in order to evaluate the quality of life of a collectivity or social group, we employ measures of the quality of life of its individual members, this psycho-individual frame may be very limited when we want to explain the sources of variation of perceived quality of life. In order to accomplish the last objective we must take into account the influence of the subjective factors. The models proposed until now are subordinated to a psycho-individual approach, assuming the existence of a purely individual, independent and autonomous self. Other methodological orientations contest this model, proposing models of (partial or total) determination of subjectivity. I was interested in the possibility of enlarging the frame of explanatory analysis of the variation of quality of life, including the psycho-sociological states (the influence of communication, psychological processes associated to the membership in social groups, etc.). In this paper I propose a theoretical analysis, seeking to identify the main methodological hallmarks and some starting points for elaborating such a model.

Bălţătescu, S. (2005), Fericire şi societate în gândirea vechilor greci, Analele Universităţii din Oradea, Fascicula Sociologie-Filosofie-Asistenţă Socială, vol. 4, pp. 67-73.

Bălţătescu, S. (2003), KAHNEMAN, D., DIENER, E., & SCHWARZ, N., Well-Being: The Foundations of Hedonic Psychology, New York, Russell Sage Foundation, 1999, 585 p., Calitatea Vieţii, vol. 14, nr. 2.

Bălţătescu, S. (2003), Abordari psihosociale ale satisfacţiei şi fericirii, Calitatea Vieţii, vol. 13, nr. 2, http://www.iccv.ro/oldiccv/romana/revista/rcalvit/pdf/cv2003.2.a08.pdf.
Bălţătescu, S. (2002), Antropologia categorizarii şi sociologia aranjării, Origini. Caiete Silvane, vol. 5, nr. 3-4, pp. 3-5.pdf
Bălţătescu, S. (2002), Trust in Institutions and Well-Being: a State of the Art, Analele Universităţii din Oradea, Fascicula Sociologie-Filosofie-Asistenţă Socială, vol. 1, pp. 95-99.

Bălţătescu, S. (2002), Metode cantitative în studiul conţinuturilor culturale, Analele Universităţii din Oradea, Fascicula Sociologie-Filosofie-Asistenţă Socială, vol. 1, pp. 100-106.

Bălţătescu, S. (2002), Seminar româno-german: „Euromodulul”. Bucureşti, 16-17 mai, 2002, Calitatea Vieţii, vol. 12, nr. 1-4.

Bălţătescu, S. (2002), „Sunt optimist în privinţa şanselor ţărilor din est de a-şi armoniza sistemele statului bunăstării cu cele ale Europei Occidentale”. Interviu cu Prof. Dr. Wolfgang Zapf, Calitatea Vieţii, vol. 12, nr. 1-4.

Balţătescu, S. (2000), Femeia în schimbare - Statusuri, roluri, identităţi. Anchetă în judeţul Bihor, în: F. Chipea (coord.), Femeia în contextul schimbării. Statusuri, roluri, identităţi, Ed. Universitătii din Oradea, Oradea, pp. 101-116.

Băltăţescu, D., & Bălţătescu, S. (2000), Atitudini ale adolescentelor faţă de sexualitate în România anilor 2000, în: F. Chipea (coord.), Femeia în contextul schimbării. Statusuri, roluri, identităţi, Ed. Universitătii din Oradea, Oradea, pp. 223-244.

Balţătescu, S. (2000), O revistă dedicată în întregime studiului proceselor subiective, Revista de Cercetări Sociale, vol. 7, nr. 3-4, pp. 158-160.

Bălţătescu, S. (2000), Satisfacţia vieţii în România (1990-2001). O cercetare comparativă asupra a două serii de date, Revista de Cercetări Sociale, vol. 7, nr. 3-4, pp. 63-76.
Bălţătescu, S. (2000), Spaţiul oraşului şi subculturile urbane, Revista Română de Geografie Politică, vol. 2, nr. 2, pp. 136-142.
Accordingly to symbolic interactionalist and cultural studies approaches, the urban space can be understood as a projection of society on the ground. Far form constituting only a frame for the social life, it becomes a “social product”, a realisation of the signification that the social actors accord to it. That is why the interpretative-oriented urban sociologists insisted on urban cultures, and also on the symbols and images relates to the city. A special role here has the youth subcultures. The special relation between these subcultures and the urban space has two main causes: firstly, the youth subcultures are a product of urban agglomeration, of the industrialization, of the urban cultures and styles of life. Secondly, they are countercultures, forms of symbolic oppositions with the social order whose projection is the city. That is why the urban subcultures permanently redefine the urban space). This paper analyzes some of the elements of the relations of the subcultures with the urban space: the system of representations the city, the material elements of interaction with the
urban space, and the practices related to urban space. Our research suggests there is a strong connection between these elements. A guide for a research by the methodologies of participant observation and unstructured interviews is proposed at the end of the research paper. This guide can constitute the base for cross-national researches in this field of studies.
Bălţătescu, S. (1999), Modele ale percepţiei calităţii vieţii, Calitatea Vieţii, vol. 10, nr. 3-4, pp. 179-185.
Bălţătescu, S. (1998), Influenţa factorilor subiectivi asupra calităţii vieţii, Calitatea Vieţii, vol. 9, nr. 3-4, pp. 269-277.

Ċ
Sergiu Baltatescu,
2 apr. 2010, 03:05
ĉ
Sergiu Baltatescu,
2 apr. 2010, 02:53
ĉ
Sergiu Baltatescu,
2 apr. 2010, 02:53
ĉ
Sergiu Baltatescu,
2 apr. 2010, 02:54
ĉ
Sergiu Baltatescu,
25 apr. 2010, 04:14
Ċ
Sergiu Baltatescu,
2 apr. 2010, 03:02
ĉ
Sergiu Baltatescu,
2 apr. 2010, 02:55
ĉ
Sergiu Baltatescu,
2 apr. 2010, 02:55
Ċ
Sergiu Baltatescu,
2 apr. 2010, 03:01
Ċ
Sergiu Baltatescu,
2 apr. 2010, 03:14
Ċ
Sergiu Baltatescu,
2 apr. 2010, 03:12
ĉ
Sergiu Baltatescu,
2 apr. 2010, 02:55
Ċ
Sergiu Baltatescu,
2 apr. 2010, 03:09
Ċ
Sergiu Baltatescu,
2 apr. 2010, 03:06
Comments