4. National conference papers


Articles published in national conference volumes/Articole/studii publicate în volumele unor manifestări ştiinţifice naţionale.

Bălţătescu, S. (2008). Structura si corelatele satisfacţiei cu şcoala. Studiu in rândul adolescenţilor. în: D. Marius & E. Bonchiş (Eds.), Statutul psihologului şcolar. Prezent şi perspective. Volumul conferinţei naţionale a Psihologilor Şcolari Băile Felix: Editura Universităţii din Oradea, pp. 23-31.

The quality of the educational process can and should be evaluated by the students themselves, the main beneficiaries of the educational services. A measure used for this purpose is the satisfaction with school life, defined as the cognitive evaluation of the school quality, which interests researchers in both educational and quality of life studies. This paper analyzes data on a recent survey with 3509 school adolescents from Oradea enrolled from the 8th to the 12th grade. A principal component analysis shows that school indicators form a separate dimension among the all 23 domain satisfactions investigated. The levels of schools satisfaction decrease with grade, as most of the levels of other subjective well-being variables. School is, however, among the best evaluated domains, and has also a significant positive contribution to the explanation of the variation of life satisfaction. On the other hand, the relationship with teachers is the best predictor for the satisfaction with school. This shows that the teachers and the school in general remain important very important elements in the life of children and adolescents.










Bălţătescu, S. (2008), Evenimente de viaţă şi bunăstarea subiectivă a adolescenţilor, în: S. Mitulescu (coord.), Studii în domeniul tineretului: traiectorii şi stiluri de viaţă. Lucrările seminarului de cercetare socială de tineret ANSIT, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, pp. 64-72.

The influence of life events on subjective well-being of adolescents was studied within an urban sample of 1811 high school students from 10th to 12th. Respondents were asked to report the occurrence of nine personal and familial life events. Results show that over 60% of adolescents undergone at least one negative life event in last year. Most of these events are moderately correlated between them, and were found to influence subjective well-being in the expected direction. The number of life events is also an independent predictor of subjective well-being.















Balţătescu, S. (2007), Determinanţi socio-demografici ai satisfacţiei cu şcoala la elevii de liceu, în: F. Chipea, A. Hatos, I. Cioară & M. Marian (coord.), Cultură, dezvoltare, identitate, Editura Universităţii din Oradea.

Hatos, A., Bălţătescu, S., Saveanu, T., & Saveanu, S. (2007), Excluziune şi integrare socială la adolescenţi. Rezultatele unei anchete în liceele orădene, în: C. Coman (coord.), Colocviul international de Stiinte Sociale ACUM 2006, Editura Universitatii Transilvania 2007, Brasov, pp. 453-459.

One of the fundamental levies used to assure social inclusion, especially concerning adolescents, is the school. Numerous recent studies provide evidence of the impact that school level processes have on variables like school achievement, participatory civic attitudes and practices and on the involvement in deviant and delinquent behaviours. The purpose of this paper is to discuss some aspects related to the conceptual basis of the research on social exclusion and social integration of adolescents. We will show the results of a pilot-study on 523 high-school students from Oradea concerning the association between social exclusion, peer-group victimization and marginalization, on one hand, and school involvement and achievement, participatory civic attitudes and practices, and involvement in deviant practices on the other hand. The results can inform policies aiming to social inclusion through schools in Romania, pursuing their adjustment to the requirements of the European Integration.

Bălţătescu, S. (2007), Calitatea subiectivă a vieţii în România înainte şi după schimbarea de sistem, în: C. Coman (coord.), Colocviul international de Stiinte Sociale ACUM 2006, Editura Universitatii Transilvania, Braşov, pp. 74-85.

After the fall of the communism, Romania entered in a transition to market economy and democracy.  This paper focuses on the effects of this transition, measured by subjective quality of life indicators. I was especially interested in a comparative assessment of the satisfaction with different relevant domains of life before and after the change of the regime. Main data sources used were World Database of Happiness, Diagnosis of Quality of Life, and a research coordinated by prof. Cătălin Zamfir in 1979. This implied a complex process of homogenization of these data. I found that for most societal indicators the people’s evaluation was lower in transition than before. This can be explained by the continuous deterioration of the living conditions in the eighties and nineties. However, for most of the personal indicators (such as satisfaction with family, job and neighbors) the tendency is reversed. I suggested that this would imply a greater attachment of the individuals to their personal life in the conditions of adverse social conditions. The conclusions are especially interesting in the debate concerning the condemnation of communism in Romania.

Bălţătescu, D., & Bălţătescu, S. (2006), Cosmopolitism şi suport popular pentru guvernarea regională în România, Anuarul UPA Stiinte Socioumane, Serie Nouă, vol. 1, pp. 262-275.

The development, among the general public, of the pro-globalist attitudes, is a specific process for the globalization. The present paper reviews the concepts of global government in the context of the contemporary social and political developments, focusing on the ways the research of this phenomenon give answers to the questions about the destiny of the nation-state. Finally, we will include a case study on the Romanian public’ declared cosmopolitism and attitudes towards the European Union. This will reveal that an important Romanians identify themselves with Europe in general, while strongly supporting the process of EU accession of their country.




Bălţătescu, S. (2004). Determinanţi ai satisfacţiei cu viaţa în perspectivă transsecţională. în: C. Zamfir & E. Zamfir (Eds.), Starea societăţii româneşti. Volumul conferinţei anuală a Asociaţiei Române de Sociologie şi a Asociaţiei Române de Promovare a Asistenţei Sociale Oradea: Ed. Universităţii din Oradea.

Bălţătescu, S. (2001), Pedagogia postmodernă în ştiinţele sociale şi crizele modernităţii târzii, Analele Universităţii din Oradea, Psihologie-Pedagogie-Metodică, vol. 5, pp. 180-188.

Chipea, F., Hatos, A., Bălţătescu, S., Darabaneanu, D., & Olah, S. (2000). A fi sociolog... Tineri sociologi în căutarea unei cariere. în: (Ed.), Primul congres de Sociologie şi Asistenţă Socială din România Bucureşti: Ed Expert.


Other papers and chapters/Alte lucrări


Bălţătescu, S. (2010). O sociologie înfloritoare într-o societate în criză? Paper presented at the România după 20 de ani: schimbări şi probleme sociale. Calitatea vieţii, încotro?, Bucuresti 13-14 February 2010

Bălţătescu, S. (2010). Mai fericiţi în comunism? Percepţii asupra trecutului şi bunăstării subiective în România după 20 de ani. Paper presented at the România după 20 de ani: schimbări şi probleme sociale. Calitatea vieţii, încotro? 

Bucuresti 13-14 February 2010

Într-un studiu recent al CURS, persoanele intervievate de peste 38 de ani se consideră mai nefericite azi decât în perioada comunistă. Acest lucru aparent surprinzător a fost explicat prin structura socială a celor intervievaţi, dar şi a psihologiei raportării la trecut (Abraham, 2009). Lucrarea aceasta îşi propune să analizeze în profunzime fenomenul percepţiei bunăstării trecute la români. Este discutată relevanţa principalelor teorii privind percepţia prezentului în raport cu trecutul pentru societatea românească. Sunt analizate alte date privind acest fenomen, care este discutat în contextul datelor deja existente privind tendinţele şi structura bunăstării subiective după 1989 şi sunt prezentate analize comparative asupra fericirii sociale ante- şi postdecebriste.

Bălţătescu, S. (2010). Determinanţi ai suportului social pentru inovaţie în România. Paper presented at the România după 20 de ani: schimbări şi probleme sociale. Calitatea vieţii, încotro? 

Bucuresti 13-14 February 2010


Bălţătescu, S., Hatos, A., & Chipea, F. (2009). “If I’d have a job, it would help me, but...” Socially excluded people from rural areas and the new information and communication technologies, Sesiunea anuală a Institutului de Istorie "Gheorghe Bariţiu" al Academiei Române, Departamentul de cercetări socio-umane Cluj-Napoca.

If I'd had a job

The new information technologies are seen by the specialists as important means of alleviate the effects of social exclusion in the rural areas of Romania and to reduce the developmental gaps with the city. We conducted interviews in the collectives considered to be in social exclusion situation or at risk of social exclusion asking representative persons about their knowledge and attitudes towards the opportunities that these technologies would give them. Results are discussed in the context of the perpetuation of the social exclusion in the rural areas of Romania.







Bălţătescu, S. (2009). Încredere interpersonală şi politică: efecte diferenţiale asupra satisfacţiei cu viaţa şi fericirii. Sesiunea de Comunicări Ştiinţifice: ”Schimbare socială, cultură şi comunicare în societatea contemporană". 

Încredere interpersonală şi politică


Bălţătescu, S. (2009). Cât de fericiţi sunt adolescenţii si tinerii români? Un paradox al satisfacţiei, Conferinţa naţională cu participare internaţională: "Educaţie şi schimbare socială" Oradea


Bălţătescu, S. (2009). Cele două feţe ale violenţei în şcoală: rolurile de victimă şi victimizator, Conferinţa naţională cu participare internaţională: "Educaţie şi schimbare socială" Oradea

 

Bălţătescu, S. (2008). Evenimente de viaţă şi bunăstarea subiectivă a adolescenţilor, Seminarul de cercetare socială de tineret ANSIT  “Traiectorii şi stiluri de viaţă” Moroieni.

The influence of life events on subjective well-being of adolescents was studied within an urban sample of 1811 high school students from 10th to 12th. Respondents were asked to report the occurrence of nine personal and familial life events. Results show that over 60% of adolescents undergone at least one negative life event in last year. Most of these events are moderately correlated between them, and were found to influence subjective well-being in the expected direction. The number of life events is also an independent predictor of subjective well-being. 

Bălţătescu, S. (2007). Bunăstarea subiectivă a elevilor de liceu şi studenţilor români. Studiu folosind Personal Wellbeing Index, Seminar naţional: Actualitate şi perspective în cercetarea socială de tineret Sibiu: ANSIT România

Bălţătescu, S. (2007). Victimizarea de către colegii de şcoală şi competenţa socială a adolescenţilor, Conferinţa ştiinţifică internaţională: Perspective ale educaţiei sociale şi emoţionale Oradea - Băile Felix: Editura Universităţii din Oradea.

Bălţătescu, S. (2007). The effects of the victimization in schools on the well-being and the social competence of the adolescents, Pestalozzi seminar: "Responses to violence in everyday life in a democratic society" Oradea.

Hatos, A., Bălţătescu, S., Saveanu, T., & Saveanu, S. (2006). Excluziunea socială la adolescenţi în context şcolar. Rezultate ale unei anchete în liceele din Oradea, Conferinţa naţională: "Cultură, dezvoltare, identitate" Universitatea din Oradea.

Chipea, F., Hatos, A., & Bălţătescu, S. (2006). Folosirea noilor tehnologii de informare şi comunicare şi excluziunea socială în satele bihorene, Cultură, dezvoltare, identitate. Universitatea din Oradea.

Bălţătescu, S. (2006). Traducerea şi validarea unui instrument de măsură a victimizării în şcoală: scala APRI-T, Conferinţa naţională: "Cultură, dezvoltare, identitate" Universitatea din Oradea.


Bălţătescu, S. (2006). Victimizarea în grupul şcolar, stima de sine şi bunăstarea subiectivă: studiu corelaţional, Sesiunea anuală a Institutului de ştiinţe socio-umane al Academiei Române Cluj-Napoca.

Numeroase studii arată că respingerea adolescenţilor din grupul de egali şi victimizarea lor de către aceştia au o influenţă negativă asupra bunăstării şi integrării sociale a acestora  (Bierman 2004; French and Conrad 2001). Stima de sine este considerată a fi un mediator în acest proces. Scopul acestei lucrări este de a cerceta această descoperire în contextul românesc, pe baza unui eşantion de 523 de elevi de liceu din Oradea. Victimizarea de către grupul de egali a fost măsurată la trei nivele: verbal, relaţional şi fizic,  stima de sine cu ajutorul scalei Rosenberg, iar bunăstarea subiectivă prin satisfacţie cu viaţa şi fericire. Am găsit că toate trei tipurile de victimizare corelează negativ cu stima de sine şi fericirea, şi doar unul dintre acestea cu satisfacţia cu viaţa. În final sunt discutate implicaţiile acestor rezultate asupra politicilor destinate incluziunii sociale prin şcoală.

Bălţătescu, S. (2006). Este fericirea societăţii suma fericirilor individuale? Argumente în gândirea vechilor greci, Conferinţa naţională: "Cultură, dezvoltare, identitate" Universitatea din Oradea.

Bălţătescu, S. (2006). Bunăstarea subiectivă în noile ţări membre ale UE:  o evaluare comparativă a tendinţelor, Conferinţa anuală a SSE Universitatea din Braşov.

Bălţătescu, S. (2003). Sports Participation and Subjective Well-being of Adolescents: Mediation of Self-esteem and Leisure Satisfaction, Congresul internaţional "Sănătate prin mişcare pentru generaţia viitoare" Oradea

It has been suggested that: 1.participation in sport and exercise is associated with higher adolescent subjective well-being. 2. leisure satisfaction and self-esteem mediates the relationship. These hypotheses were tested using data from a survey on the behaviour and attitudes of high school students from the Romanian town Oradea. Findings from a representative sample of 1000 subjects indicate that, controlling for age, physical activity is moderately associated with life satisfaction and happiness. A test of mediation of self-esteem and leisure satisfaction was done with structural equation software AMOS, showing no direct causal between sports participation and subjective well-being. The relationship is mediated by self-esteem for boys and leisure satisfaction for both sexes.

Bălţătescu, S. (2003). Factori de risc şi factori protectivi ai consumului de substanţe psihotrope la adolescenţi. Descoperiri pe baza unei anchete din România, Conferinţa interbaţională Education for All and for Life Oradea.

The objective of this study is to assess the degree to which a set of psychosocial variables identified in international literature could predict adolescent substance use in Romania. We used data from a study on substance use of high-school students from Oradea. Socio-economic status of parents, psychological distress and peer drug use were found to be included among 'risk factors', that is variables that predict substance use, whereas religious affiliation and familial climate was included among variables that accurately predict non-use, labeled  'protective factors'. Finally, practical implications for prevention were discussed. Obiectivul acestui studiu este evaluarea gradului în care un set de variabile psihosociale identificate în literatura internaţională pot prezice consumul de substanţe psihotrope la adolescenţii în România. Am folosit date pe un studiu asupra consumului de droguri în liceele din Oradea. Între factorii de risc, adică cei care prezic consumul de droguri, au fost puşi în evidenţă statusul socio-economic al părinţilor, distresul psihologic şi consumul de droguri în rândul grupului de prieteni, în vreme ce climatul familial şi apartenenţa religioasă au fost incluşi în rândul factorilor care prezic cu acuitate non-consumul de droguri, denumiţi factori protectivi. În final, discutăm implicaţiile practice pentru activitatea de prevenţie.

Bălţătescu, S. (2003). Calitatea vieţi adolescenţilor, Comunicare la sesiunea anuală a Universităţii din Oradea - Secţiunea Sociologie-Asistenţă Socială Universitatea din Oradea.

Bălţătescu, S. (2003). Determinanţi ai stimei de sine în adolescenţă, Comunicare la sesiunea anuală a Universităţii din Oradea - Secţiunea Psihologie Universitatea din Oradea.

Bălţătescu, S. (2002). Abordări psiho-sociale ale satisfacţiei şi fericirii, Comunicare la sesiunea anuala a Universităţii din Oradea - Secţiunea Sociologie-Asistenţă Socială Universitatea din Oradea.

Băltăţescu, D., & Bălţătescu, S. (2002). Consumul de substanţe psihotrope la adolescenţi - o comparaţie România-Franţa, Comunicare la sesiunea anuala a Universităţii din Oradea - Secţiunea Sociologie-Asistenţă Socială Oradea.

Bălţătescu, S. (2000). Weber şi Heidegger: două viziuni asupra modernităţii, Comunicare la sesiunea anuală a Universităţii din Oradea - Secţiunea Filosofie-Sociologie Oradea.

Bălţătescu, S. (2000). Se poate vorbi despre un declin al încrederii în instituţiile politice româneşti?, Comunicare la sesiunea anuală a Universităţii din Oradea - Secţiunea Ştiinţe Politice Oradea.

Unul din subiectele generatoare de multe dispute a fost aşa-numitul declin al încrederii în instituţiile politice (Lipset & Schneider 1983), considerat de unii autori drept îngrijorător datorită efectelor negative asupra eficacităţii acestor instituţii, ca şi asupra schimbărilor generată în opţiunile de politici publice. (Brooks & Cheng 2001)  Problema pe care am încercat să o elucidăm este în ce măsură această tendinţă. se reproduce în cazul instituţiilor politice româneşti post-decembriste. Pentru aceasta am analizat comparativ datele Barometrului de opinie publică (1995-2002), cu referire specială la încrederea în instituţiile politice precum Guvernul, partidele politice şi Parlamentul. S-au urmărit în paralel unii indicatorii ai performanţei instituţionale, efectele electorale şi de cohortă. În final sunt făcute referiri la cele două paradigme explicative ale variaţiei încrederii acordate instituţiilor: paradigma culturalistă şi cea instituţionalistă (Mishler & Rose 2001)

Bălţătescu, S. (2000). Weber şi Heidegger: două viziuni asupra modernităţii, Comunicare la sesiunea anuală a Universităţii din Oradea - Secţiunea Filosofie-Sociologie Oradea.

Bălţătescu, S. (1999). Postmaterialism şi tranziţie. Atitudini ale tineretului bihorean, Comunicare la sesiunea anuală a Universităţi din Oradea - Secţiunea Filosofie-Sociologie Oradea.

Bălţătescu, S., & Băltăţescu, D. (1998). Chestiunea zilei: une satyre televisée, Colocviul franco-român de media Bucureşti.

Bălţătescu, S. (1997). Eugeniu Speranţia, un postmodern român ? Simplexia valorilor în contextul teoriilor sociologice contemporane., Analele Universităţii din Oradea, fascicula Filosofie-Sociologie-Psihologie, pp. 63-68.




ĉ
Sergiu Baltatescu,
2 apr. 2010, 15:14
ĉ
Sergiu Baltatescu,
2 apr. 2010, 15:14
ĉ
Sergiu Baltatescu,
2 apr. 2010, 15:14
ĉ
Sergiu Baltatescu,
2 apr. 2010, 15:15
Ċ
Sergiu Baltatescu,
9 dec. 2014, 20:35
ć
Sergiu Baltatescu,
2 apr. 2010, 15:15
ĉ
Sergiu Baltatescu,
2 apr. 2010, 15:15
ć
Sergiu Baltatescu,
2 apr. 2010, 15:16
Comments